Fondul Proprietatea pare că "urlă la lună" atunci când critică modul de implementare a ordonanţei privind managementul profesionist în ţara noastră.
Fiecare nouă companie de stat unde este finalizată selectaţia de conduceri noi, "conform criteriilor de guvernanţă corporativă", este o nouă ocazie pentru reprezentanţii FP să bată cu pumnul în masă şi să îşi reia "boscorodelile" la adresa guvernanţilor.
Asta nu înseamnă nicidecum că Fondul se va opri, aşa cum nici faptul că nu va renunţa nu este o garanţie că va reuşi să schimbe ceva.
"Vom continua să atragem atenţia asupra tuturor problemelor de guvernanţă corporativă pe care le putem detecta în companiile de stat din portofoliul nostru", ne-a declarat Grzegorz Konieczny, vicepreşedintele executiv al Franklin Templeton.
Acesta consideră că normele legislative adoptate de Guvern sunt bune, însă ele au fost constant încălcate.
Grzegorz Konieczny ne-a declarat: "Procedurile optime sunt înscrise în Codul de Guvernanţă Corporativă (OUG 109/2011), un act normativ modern, cuprinzător, care a fost, din păcate, încălcat în mod constant de la intrarea sa în vigoare, la începutul anului 2012. Consiliile de Administraţie independente şi echipele de management profesioniste ar trebui să fie selectate pe baza unui atent proces de selecţie, gestionat de specialişti în recrutări externi, respectabili, pe baza unor criterii profesionale transparente.
"Experienţa şi o bună performanţă în administrarea unor companii de o mărime similară, într-un mediu competitiv, trebuie să fie criteriile principale. Pentru credibilitatea procesului, orice legătură a candidaţilor cu mediul politic trebuie evitată, având în vedere că scopul principal al codului de guvernanţă corporativă este protejarea companiilor de stat de influenţa politică şi permiterea îmbunătăţirii eficienţei şi a creşterii acestora în folosul tuturor românilor (nu doar câtorva dintre aceştia)".
Reprezentantul Fondului Proprietatea are o listă întreagă de exemple de încălcări şi întârzieri în implementarea legislaţiei guvernanţei corporative:
"-Membri ai Consiliilor numiţi din afara primelor locuri ale clasamentului consultanţilor independenţi în resurse umane sau membri afiliaţi politic;
-Directori Generali numiţi de Consilii fără un proces de selecţie adecvat;
-Director General numit strict pe bază ingerinţei unui minister în independenţa Consiliului, ca rezultat al emiterii unui ordin ministerial pentru desemnarea unui membru de partid;
-Mai mulţi Directori Generali care nu aveau experienţa de conducere şi/sau profesională relevante pentru companiile la care au fost numiţi;
- Candidaţi de pe lista scurtă care nu au fost intervievaţi;
- Majoritatea membrilor Consiliilor de Administraţie şi a Directorilor Generali au fost iniţial înlocuiţi cu membri/directori interimari, care, de cele mai multe ori, erau recomandaţi în primul rând pe baza afilierii politice;
- Deşi erau numiţi interimar, noii Directori Generali au fost lăsaţi să opereze schimbări semnificative în poziţiile de top şi middle management, majoritatea acestora fiind acum ocupate pe baza unor criterii discutabile şi a afilierii politice".
Domnul Konieczny consideră că toate aceste manipulări ale procedurilor de selecţie sperie candidaţii respectabili să aplice pentru poziţii în consilii sau management în companiile de stat.
"Ca un comentariu general, chiar şi atunci când, legal, procedurile înscrise în OUG 109/2011 sunt respectate, standardele de bază ale guvernanţei corporative nu sunt respectate", a precizat Grzegorz Konieczny.
În opinia sa, un alt exemplu al acestei lipse de respect pentru buna guvernanţă corporativă ar fi recent numitele Consilii ale Transgaz, Romgaz şi Nuclearelectrica, acestea neincluzând niciun reprezentant al acţionarilor minoritari.
Astfel de probleme nu sunt însă caracteristice doar ţării noastre.
"Rezistenţa la reformă nu este specifică României şi poate fi întâlnită atât în pieţele emergente, cât şi în cele dezvoltate", consideră reprezentantul Fondului Proprietatea, adăugând: "Este necesară voinţa politică la cel mai înalt nivel pentru ca schimbările să aibă loc".
Grzegorz Konieczny încheie totuşi într-o notă oarecum optimistă, exprimându-şi încrederea că, în cele din urmă, vor avea loc schimbări notabile.
Între timp, îngrijorarea sa este că întârzierile şi încălcările standardelor vor afecta negativ companiile româneşti.
Ministrul Transporturilor Relu Fenechiu s-a plâns, în luna aprilie, în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o cu oficialii Băncii Mondiale, că, în unele companii de stat, "managementul privat merge mai prost decât atunci când era management de stat".
Domnia sa a precizat că CFR Marfă şi CFR Călători "au, în prezent, management privat" şi, "spre deosebire de alte situaţii, au şi management performant".
Ministrul s-a declarat sceptic în privinţa performanţelor obţinute de managementul privat "al unor companii".
"Atât timp cât voi fi la conducerea acestui minister şi voi putea să gestionez lucrurile, vreau să organizez companiile într-o mentalitate corporatistă", a mai spus Fenechiu.
Ministerul Transporturilor a informat, recent, că, în primul trimestru al acestui an, fostul manager privat al CFR SA Dimitris Sophocleous, al cărui plan de administrare a fost respins de acţionari, a fost remunerat cu 14.570 de euro pe lună. Remuneraţia actualului manager general al CFR, numit în luna aprilie 2013, este de 8.900 de euro, potrivit MT.
Ministrul Transporturilor a declarat, la vremea respectivă, că demisia fostului management privat al CFR are la bază motive întemeiate, unul dintre acestea fiind aprobarea, în Consiliul de Administraţie, a indemnizaţiei managerului privat în cuantum de 14.570 euro, fără acordul ministerului.